joi, 28 mai 2009

De vazut neaparat!

Emotii, dramatism, lupta, sperante, transpiratie, crampoane, bucurie, victorie, deznadejde, revansa...
si chiar moarte... Toate pentru Barcelona-Manchester...
Vedeti aici superbele fotografii ale victoriei spaniole. Eu am tinut cu Barca.


http://www1.uefa.com/photos/uefacom/index.html

why men love bitches

o carte super tare cu care sunt intru totul de acord.subtitlul este f explicit:"from doormat to dreamgirl” (de la pres de sters picioarele pina la fata de vis).v-o recomand,desi sunt destul de sceptica in privinta efectului ei,in sensul k citim,admitem,dar continuam sa ne prostim.(femeile in general,miloagele in special)..
e foarte placuta si pe mine m-a amuzat(nu mai mult dkt intamplari reale pe kre le aud despre diferite fete,si tokmai de aia nu imi permit sa contrazik niciun barbat knd zike "femeile sunt proaste".pt k intr`adevar sunt cate unele kre fak anumite gesturi si anumite "plecaciuni" de-ti sta mintea`n lok...ei...eu pe alea le numesc pur si foarte simplu' "sfidari la adresa femeii" si orikat m-as chinui sa le inteleg nu pot...dar ma rog...fiecare(barbat) face ce vrea cu viata ei!
sunt mii de pasaje in kartea aia unde se demonstreaza k daca nu faci figuri si nu devii o provocare pentru omul de care te-ai indragostit, sansele ca el sa fie inrobit de dragoste sunt minime.ca, daca iti faci programul in functie de un barbat, daca toate planurile si conceptiile tale se invartesk in jurul toanelor lui, daca ai exces de zel in a-i implini toate nazuintele, pierzi enorm.
greseli clasice ale femeilor topite dupa un barbat - acum rezum, in mare, ideile cartii: in primul rind, daca se citeste pe fata ta ca nu poti trai fara el, te-ai ars.el e amabil (in cel mai bun caz) si se preface ca apreciaza dragostea ta neconditionata, insa in simburele mic al gindului sau, casca de-i trosnesc falcile. Bun, esti lata dupa el, pai acum el cu ce se mai ocupa, ce-are de cucerit? Va esua in fotbal, asta in cazul fericit, fiindca macar acolo exista surprize si batalia din Liga Unu e inca torida.Alta eroare fatala (favorita mea): iti mulezi programul dupa el, tu faci ce vrei numai pina-n momentul in care, in sfirsit, te suna. Daca el vrea ceva, fereasca Sfintul sa zici “nu pot”. alergi sugrumata unde vrea el, cind vrea el, daca vrea el.o greseala cumplita - si asta nu din orgoliu, ci pur si simplu din punctul de vedere al strategiei relatiilor. Zice autoarea, in carte (citez din memorie): daca el te suna la miezul noptii, fiindca i s-a facut chef de sex sau, ma rog, de-o companie fara complicatii, tu lasi tot si fugi noaptea la el.e ca si cum ai avea pe masina un semnal luminos cu “We Deliver”, ca firmele de pizza.
nu mai povestesk din carte,va las s`o cititi;pt k incepind cu mine si continuind cu mai toate femininele din jurul meu, pacatuim toata viata incercind sa convingem un barbat ca il iubim, ca si cum asta ar fi drama lui, ca nu ne crede. Yeah, right.
Vad cite-o femeie care isi lasa balta prietenii, intr-o simbata seara, desi acceptase sa iasa cu ei in oras, fiindca la 23.45 a dat iubitul bip si ea, ravasita de atita dragoste din partea lui, l-a sunat inapoi si s-a repezit, concomitent, la un taxi, sa mearga acolo unde o cheama dinsul. Stiu femei care refuza oferte, calatorii de afaceri, invitatii, distractii, numai ca sa nu-l scape pe el din ochi, sa nu cumva sa vrea el taman atunci sa mearga undeva, s-o cheme la el, si ea sa fie, Doamne fereste, plecata la New York sau la Paris - ce dezamagire oribila, ce ghinion ar fi sa stai tolanita intr-un hotel din Miami, cind iubitul tau (care nu ti-a mai spus ceva cit de cit dragut de-o saptamina) te cheama in sfirsit sa te dezbrace un pic…Femeile au senzatia k, daca se dau peste cap sa alimenteze toate nazuintele unui barbat, isi sapa, incet si sigur, drum spre inima lui. O aberatie. un barbat caruia ii ierti orice, ii oferi orice, ii gatesti orice si-i promiti orice va continua in acelasi ritm ingrat si in esenta profitor sentimental, chiar daca isi manifesta, ipocrit, remuscarile. Femeilor le e teama sa creeze incertitudini intr-o relatie. nu vor ca barbatul din viata lor sa le suspecteze de nimic imoral, pasamite vor k el sa doarma linistit, cu falca infundata, fara nicio grija, in fulgii pernei. Pai da, si reversul acestei stari de puf mental va fi insasi moliciunea relatiei. Femeile nu inteleg k un barbat caruia nu-i coci inima nu va face niciun efort sa le asigure de dragostea lui chioara. Pentru ei, prezinti interes numai (sau, ma rog, mai ales) atunci cind simt ca te pot pierde.eu nu vreau sa imping pe nimeni catre nimic acrobatic,dar dk ash fi ca fetele pe kre le descrie autoarea,m-as intreba atat:knd a fost ultima oara cand i-am spus "nu".femeia crede k, daca reuseste sa cocoloseasca un barbat (nimic mai usor pe lume), el va fi sedus de bunatatea ei si o va compara, excitat, cu fostele lui iubite (toate niste vipere). Dar, culmea, desi el le birfeste pe fostele lui si sustine k i-au mincat sufletul si l-au dezamagit si l-au inselat, tot catre ele isi indreapta suspinele nostalgice(garantez,din proprie experienta).Daca imi da kineva exemplu de vreo iubire memorabila in care femeia se manifesta ca o oaie cu ochi blegi si lina calda, eu renunt la orice idee si va las sa-mi trageti si doua,trei palme k sa ma trezesk.
Dar pina atunci, hai sa evitam relatiile astea...

miercuri, 27 mai 2009

...

imbatranesc si anii rad de mine ...imbatranesc si tot mi`e dor de tine ...
atat!

luni, 25 mai 2009

Cand am incetat sa mai fim copii, am murit !

la 1 iunie e ziua copiilor,si deci a noastra,toti cei care suntem inka vii.tin pe tamplele sufletului fire albe de par,dar ma straduiesc sa port inca in ochi privirea naiva cu care as vrea sa cred ca cerul poate fi adus pana la inaltimea mainii mele ridikate.am dragostea pentru bunica mea care ma pastreaza in memorie la varsta genunchilor juliti pe imasurile unui sat de la tzara,si ma-nchin la icoana care-mi este de cand ma stiu,aceeasi!macar atat cat a existat ea,eu am fost copil !..iar de cand a plecat definitiv... nu numai k nu mai exista copilarie,dar tineretea insasi pare un amurg al vietii...

luni, 18 mai 2009

vacanta de vara !

Cu nodul acela din gat care insoteste fiecare amintire a unui timp, a unui spatiu, a unor oameni, dar mai ales a copilariei pierdute, ma vad si acum de nestavilit,de neoprit,de necontrolat in zilele vacantei de vara...de fiekare data kand ajungeam „La tara” simteam nevoia sa fug mereu nebuna... fugeam de acasa, fugeam la jiu, fugeam in satele vecine..fara sa-mi fak vreo problema din pricina bunicilor,bietii...imi amintesk k am plekat odata in juru pranzului pe furis,cu o galeata cat mine de mare,chipurile sa ii dau apa capritei noastre protapita la 3 ulite mai inkolo...knd de fapt eu stiusem din prima secunda ca ma voi alatura celorlalti copii "nebuni" de prin sat sa mergem sa facem baie....si uite-asa,luata cu iuresul copilariei am pierdut notiunea timpului dar si pe cea a memoriei kre ar fi trebuit sa-mi aminteaska faptul k bunicul meu(la ora amiezii ,la kre nu intelegea ce tot faceam cu capra aia de nu mai ajung akasa)trecea intotdeauna in drumul lui spre gradina prin locul acela.knd un koleg de joaka a urlat la mine sa bag capul sub apa,era deja prea tarziu sa trec neobservata.a inceput sa alerge dupa mine,timp in kre eu tzusti,am iesit din apa si am luat`o la fuga pe kamp,rahitica cum eram pe atunci,si`n chiloti,si fugeam...fara sa ma uit in urma,de-mi sfaraiau calcaiele pana s-a dat batut...stiam k skapsem doar temporar,asa k atunci knd s-a inserat si tataie trebuia sa ajunga aksa m-am aciuat la niste fini care stateau vizavi de casa noastra mintindu-i ca toti cei ai casei stiau unde aveam sa dorm in noaptea aceea si fusesera de acord.Am adormit,dar aveam sa aflu mai tarziu si sa constientizez acum, mare fiind si cu putere de discernamant,ca a fost una dintre cele mai grele si mai albe nopti din viata bunicilor mei..m-au kautat in tot satul,la surorile bunicii mele,la sora bunicului meu,la prietenele mele de joaka,in lanurile de porumb de la sosea,la canalul unde fusesem prinsa dup`amiaza...peste tot!
in final,deznadajduiti si disperati k probabil ma inecasem in apa canalului:)),au anuntat`o pe mama mea care ma crezuse in siguranta si kre akum venise cu toata familia cu masina de la craiova sa-mi pescuiasca trupul de prin apele jiului...:)imaginea trupului meu rahitic,inecat,inert ma inspaimanta si pe mine akum,knd privesk episodul asta cu detasare si ku oarecare zambet al sufletului pentru nebuniile kre fac fiecare copilarie unica pentru cel care a trait-o.
ma rog,intr`un final,knd se intaurase ditamai jalea in kurtea noastra plina de masini,mi-am dat seama k trebuie sa ies din askunzatoare si am asteptat momentul in kre mama mea se intorsese epuizata de cautari iar in klipa in kre am intrat tiptil pe poarta primul care m-a vazut a fost bunica-miu kre a ramas incremenit pe banka pe care era asezat. Chipul lui parca trasnit de fulger, statuie in timp, mi-a ramas in minte. Mami m-a luat in brate si abia acum a-nceput sa ma jeleasca mai cu foc, iar restul imi pupau ba manutele, ba piciorusele murdare...:)
cu totii cred ca ne intoarcem in timp pe ulitele copilariei si`i multumesk lui Dumnezeu ca viata mea a inceput intr-un sat de la marginea Jiului,k nu m-am naskut precum copiii din zilele de azi kre au inlocuit ochiurile facute`n tigaie de bunici cu McChickenul de la Mc Donald’s sau porumbu’ copt in test incalzit cu taciuni cu cel fiert de la KFC, modern ambalat,sania de lemn cu masinutele de la karting,costumasele crosetate de mamaie cu deuxpiece-uri Christian Dior baby..
orikat am fi de mari ne intoarcem mereu la ce-am trait in kopilarie,la momentele in care am fakut prima alegere,inconstienta,de pe tava motului sau a turtei,trasandu-ne,makar la nivel de superstitie,destinul,la clipa in care am vorbit pentru prima data, la primele coronite, la paradisul pierdut in care altii aveau grija noastra, fiind iubiti neconditionat si iertandu-ni-se orice greseala pe motivul inocentei si a nestiintei noastre...

duminică, 3 mai 2009

"Te salvez de mine fiindcă te iubesc."

evident k randurile din titlu sunt ale lui adrian paunescu,poetul inimii si al sufletului meu...
si pt k tot am recitit azi un interviu de-al lui din Jurnalul National,despre muzele kre l-au inspirat,raman la ideea mea k e un poet prea mare pentru timpurile mici in kre traieste!Ma ravaseste!trec prin toate starile.Il iubesk pentru versurile pe kre ii le stiu pe dinafara,si mai ales ii inteleg uitarea ultimei mari povesti de iubire.Stiu ce inseamna sa iubesti un barbat mai in varsta,stiu kum e sa il intorci in timp,stiu kum este sa-ti fie vandut cel mai mare fals din istoria minciunii,acela k esti inca tanara si mereu vei fi,stiu kum e kand ea cere mult,si mai mult,si mai mult iar el sa simta,sa vrea,sa-si doreaska,dar sa nu-i poata da..stiu kum e sa suferi MAI MULT....pt k in timp ce ea-i libera sa strige, sa urle, sa planga si, mai ales, sa se confeseze prietenelor, tu nu-l ai decat pe Dumnezeu caruia, oricum, nu-i mai poti marturisi, nici macar drept terapie, pentru ca El stie oricum...
Stiu kum e sa vrei sa-ti rupi lanturile pe kre le porti la maini si la picioare,sa te zbati ca o pasare insangerata, cazuta in zborul ei frant si rapusa de sageata a neintelesurilor pe care trebuie sa le porti cu tine si mai stiu cum e cand femeia pe care tu ai inaltat-o la rangul de regina sa nu-si doreasca piedestalul, pentru ca ea are rau de inaltime si-si vrea pasii pe pamantul sigur, pe care nu poate visa decat teluricele dorinte femeiesti: o casatorie legala, indiferent daca aceasta va aduce cu sine haloul de ipocrizie din care nu i se va mai vedea, vreodata, chipul conturat..
Dar mai presus de toate stiu ce greu este sa bei cupa cu cucuta dezamagirii unei iubiri pe care ai crezut-o, pe care ai sperat-o, ultima, cea dintai si de pe urma, cea mai mare care poate fi lasata lumii....
si pentru asta jur solemn k am sa-i cumpar Cartea Cartilor care isi merita toti banii si kre ma va face cea mai fericita.......pt k da,intre timp am invatat sa ma bucur de lukrurile marunte...kum iti doreai de fapt si nu credeai k am sa reusesk...:P