marți, 28 aprilie 2009

k pakala:)

sunt obosita,sunt fara vlaga,dupa o noapte dormita pe sfert si o zi petrekuta pe de-a-ntregul la datorie...nu-mi mai gasesk kuvintele sau poate k adevarurile pe kre as putea sa le spun ar trebui sa ramana in intunerik,atat timp kat ele tin de interzis si nu de permis...stiu k prin kteva vorbe,prin kteva gesturi as putea distruge imaginarul echilibru pe kre cineva krede k`l traieste...dar nu vreau!bleah..toata lumea ma tachineaza...dar kum de ce tak knd pe mine NU MA INTERESEAZA ?knd eu nu vreau dkt binele acelora de kre NU MA MAI INTERESEAZA?...mie imi ajunge sa am langa mn absenta barbatului iubit in schimbul gandului si iubirii lui,de ce m-ar mai interesa de altii?
Uneori chiar nu pot skrie tot ce-as vrea sa skriu,chiar nu pot spune tot ke as vrea sa spun..uneori adevarul pe kre`l simt ..i-ar fake atat de nefericiti pe altii...adevarul acela in kre s-ar regasi cu siguranta..nu mi-ar fake nikiun bine...dar mie?!?...
caci de atatea ori eu sunt si altkineva,am luat khipul celui de langa mine..purtandu-i eul fara sa-i port si numele..

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Nu stiu!

knd o prietena i-a spus prietenului ei ateu konvins "Hristos a inviat" el i-a replikat :"de unde stii?Demonstreaza"..m-am gandit k dk as fi fost eu in lokul ei as fi raspuns "nu pot" ...knd dalai lama a fost intrebat de ce un popor profund religios prekum cel tibetan a fost atat de prigonit in istorie,liderul spiritual a raspuns k "nu stie"...Sunt lukruri,sunt realitati kare NU mai trebuie nici demonstrate si nici explikate.......knd am recitit zilele astea "Confesiunile" Sfantului Augustin,o karte draga mie,pe kre am citit-o ku ani in urma,pe nerasuflate,am plans pana la epuziare...scutu' meu de rimel a kazut si cel mai fierbinte plans,inexplikabil,mi-a kazut din ochii pe kre incepusem sa mi-i simt izvoare la un moment dat...nu-mi cer sa gasesk vreun rost acestor lacrimi,caci mintea mea n-a reusit sa gaseaska niciunul.sunt interogatii la care raspunsul cel mai intelept este "nu stiu"-ul izbavitor...
PS. Nu stiu daka "voi avea ceea ce merit: mai multa fericire si mai putina tristete, mai multa lumina si mai putine intrebari fara raspuns",dar stiu ka numele tau sta skris in acatistele lasate la toate altarele.

luni, 20 aprilie 2009

Hristos a inviat!!!

Hristos a inviat!!!
Cred ca anul acesta,Hristos a inviat special pentru mine.Sper sa fi inviat in mod special si pt toti cei dragi mie,pt cei pe kre-i port in suflet,pentru cei care rostesc rugaciuni in numele meu, pentru dusmanii mei – poate astfel isi vor gasi si ei linistea – si pentru toti cei care cred cu adevarat in Dumnezeu!
L-am simtit aproape pe Dumnezeu,chiar daka-n ultimul timp, prea konectata la viata cotidiana, nu am mai rostit rugaciuni lungi, genunchii mei nu s-au mai indoit atat de des in fata Maicii Domnului si, in general, am fost o credincioasa mai putin practikanta dekat in alte perioade in care treceam pragul bisericii khiar zilnic, gasindu-ma si regasindu-ma ca-ntru-n flux si reflux continuu al iubirii mele pentru El, al iertarii Lui pentru mine.
Multi mi-au povestit despre dezamagirile din noaptea de Inviere,provokata ba de-un preot afon si ragusit,ba de sonorizari proaste..Si imi dau seama k iar am avut norok!Manastirea la care am fost(si ma duk mereu) este cu adevarat o kasa a Domnului pe pamant!Uneori am senzatia ca-i simt rasuflarea la slujbe, alteori mi se pare ca ma cuprinde de dupa umeri si ma saruta pe crestetul capului.
L-am simtit si-n noaptea de Inviere. Era langa mine!
Vicarul a oficiat slujba, iar in spatele lui vreo zece preoti, imbracati toti in vesminte aurii, cantau troparul „Hristos a inviat". Preotul Nectarie, staretul Manastirii, are o voce atat de puternica incat simti cuvintele Evangheliei in stomac, in suflet, in aorta. Iar cand parintele meu duhovnic,prea iubitul meu,kanta: „Pe Prea Sfanta, Prea Curata Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria cu toti sfintii sa o pomenim!" am plans. Plang de fiecare data. E ceva in vocea lui, e o scanteie care-mi aprinde un rug pe dinauntru...
eu imi mentin parerea k Dumnezeu se simte,nu se explika.El tine de emotii,nu de matematici.Cata skoala a facut Iisus Hristos?Nici una.Cata stiinta din karti avea Fiul,la 12 ani,kand le punea batranilor invatatori din templu intrebari ce-i depaseau,lasandu-i ca pe niste pesti fara de glas?este acelasi si ptr un doktor in religie,si pentru un taran.eu spre ex,Il simt mereu dupa mine..uneori i-am cerut ceva seara si mi-a dat dimineata.alteori i-am kerut ani la rand si nu m-a auzit..Nu ma supar pe El,nu-L cert,nu-L intreb revoltata „De ce?" si sper sa-mi dea intelepciunea si pacea de-a primi linistita orice mi-ar darui, bine sau rau.

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Primiti aceste ganduri indumnezeite

de Invierea Domnului.
am speranta ca ii va face buni pe kei rai,milosi pe cei meschini,credinciosi pe atei.Mai am si sperante interioare pe kre nu le pot scrie sau rosti,ci doar nutri.
Ma rog pentru voi...ma rog pentru tine...
Iar tu...sa-mi dai Lumina!

miercuri, 1 aprilie 2009

1 aprilie

azi noapte,o prietena de-a mea,dupa multe eforturi de a se konvinge pe ea insasi k trebuie sa fie seincera ku mine si sa ma avertizeze,mi-a marturisit c-a vazut-o pe una dintre cele mai apropiate prietene ale mele,impreuna cu barbatul pe kre-l iubesk...
N-ar fi fost nimik nefiresc dk cei doi ar mai fi iesit vreodata impreuna,fara mine,dk s-ar mai fi conversat vreodata in absenta mea,dar nu numai k s-au vazut de cateva ori si,de fiecare data el era insotit de mine,dar sunt si total nepotriviti pt o idila.vestea m-a naucit komplet,si culmea,m-am simtit tradata de ea mai mult dkt de el,caci fak parte din categoria celor care cred ca barbatii pot fi temporari in destinul unei femei, dar prietenii sunt aceia pe kare imi place sa-i "condamn pe viata".desi era doua noaptea, primul impuls a fost s-o sun imediat pe ea.deja imi crescuse tensiunea si kred k dk mi-ar fi raspuns o dinamitam prin telefon.am auzit un ras nebun in telefon...prietena mea mi-a spus k-a fost doar o pacaleala...prima a zilei de 1 aprilie.
Mi-a revenit cu greu kalmul si am ras dupa multe minute de propria-mi naivitate, insa imaginea tradarii ma obsedeaza inka,si akum,aproape de apusul zilei..
gandindu-ma mai bine la prietenele mele,mi-am dat seama k niciuna dintre cele pe kre le-am creditat ku acest "statut",nu mi-au luat vreodata iubitul,nici kat tp a fost cu mine,nici dupa ke-am pus punkt relatiei.nu stiu insa dk asta se datoreaza respectului pe kre ele l-au nutrit pt mine,fricii pe kre razbunarea mea le-ar inspira-o sau,pur si simplu,faptului k barbatul pe care l-am iubit eu era atipic si nu corespundea grilei pe care ele o aveau despre idealul masculin.mai mult dkt atat,m-a inzestrat Dumnezeu genetic cu o detasare totala fata de sentimentul de gelozie sau de posesivitate,si cu riskul de a ma contrazice (tenisune,dinamitare) krd k am cel putin doua puncte de vedere asupra aceluiasi fapt,pt k a fi dezamagita de o prietena este ku totul altceva dkt a nu fi geloasa intr-o relatie.nu i-am pus nikiodata "catuse" la trup barbatului meu,ci am preferat sa-i pun la inima...chestie de optika!
revenind insa la semnifikatia zilei de 1 aprilie.....m-as fi bukurat k in lok de pacaleli sa fi primit poezii pe mail,sau muzika....chiar in klipa in kre skriu aceste randuri,pe fundalul computerului meu se aude o melodie superba...si muzika asta ma fake sa uit chiar si ce zi e astazi,sa uit k timpul se masoara...chiar daka tin la incheietura mainii ceasul kare-mi aminteste k totul e trecator...tu,eu...noi impreunati...