duminică, 19 iulie 2009

dreptul la fericire

iubirea e o chestiune de onoare, de cuvant, in care doi oameni, care au decis impreuna ca nu se mint si nu se insala – sau au decis impreuna ca se mint si se insala, nu conteaza, dar trebuie luata neaparat decizia - isi tin cuvantul unul fata de celalalt si se iubesc alegandu-se unul pe altul in fiecare zi..
ma simt mereu vinovata ca sunt fericita...de la o vreme incoace,sunt nepermis de aproape de conditia fericirii,iar asta imi da adesea frisoane.Caut cusururi iubirii mele si nod in papura iubirii lui. Iar cand prietenele mele ma tachineaza ...(am primit mai zilele trecute un mesaj de la una dintre ele in care-mi scria.."bine ca te iubeste pe tine toata lumea"...)...ma scuz,spunandu`le ca poate am avut si eu momentele mele de angoasa,de nefericire....(desi pe undeva stiu ca am fost scutita de "suferintele din dragoste",dar am avut parte oricum pe alte parti..p.s.le-as fi preferat pe cele din dragoste.)!
Daca stiti vreun curs la care m-as putea inscrie ca sa-mi recapat in propriii mei ochi dreptul la fericire, va rog sa imi spuneti. Am sa-l urmez, oricat de mult ar costa. Ba chiar m-as bucura sa aiba pret obscen. Macar saraca sa raman, daca nefericita nu-mi mai este dat…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu