Amintiri din alte viati

Mi-am amintit de lucruri pe care nu mi le-as fi putut aminti niciodata.Aniversarea Andreei, petrecuta intr-un sat de campie din preajma Jiului, m-a obligat sa imi aduc aminte…
De lanurile nesfarsite de grau de dincolo de care rasarea, la sfarsitul zilei, bunicul meu,de tatal meu care aparea la sfarsitul saptamanii,tanar si chipes, barbatul asteptat cu nesat de femeia nespus de frumoasa, cu ochi caprui si zambet trist: mama mea. Mi-am amintit de parfumul iubirii parintilor mei. Dragostea lor patimasa,mi-a revenit ca un vartej in suflet, facandu-mi iubirea de azi sa creasca si mai inalta, sa se imbogateasca cu miracolul din care m-am nascut eu insami........Mi-am amintit de visul in care mi-am visat fericirea viitoare, mi-am adus aminte ca barbatul meu mi-a fost ursit dintotdeauna, ca numele lui mi-a rasarit in noaptea de Boboteaza, in care am adormit, o singura data in viata, cu busuioc sub perna de fecioara.Mi-am amintit de copiii pe care ii voi naste,de vietile pe care le voi trai in fiecare zi de acum inainte, toate asezate sub semnul fericirii... (niciodata din nou)... intregi. Mi-am amintit de un drum de tara pe care vom merge impreuna.. Mi-am amintit de cat de mult il voi iubi si peste o mie de ani. Mi-am amintit…